POLITICUL SI COVID-UL AU NAUCIT SI PRESA

Între lupta cu fake news-ul și propriile emoții.

Un studiu realizat în SUA arată ce impact a avut pandemia de COVID asupra jurnaliștilor
Jurnaliștii din toată lumea se luptă în era COVID-19 cu probleme legate de sănătatea mintală, dificultăți financiare și fenomenul fake-news (n.r. dezinformarea prin știri false), potrivit unui sondaj realizat în S.U.A. „Uimitor și deranjant”, au declarat autorii proiectului la publicarea rezultatelor, conform platformei Universității Harvard, NiemanLab.

-70% dintre respondenți au considerat impactul psihologic și emoțional al abordării crizei COVID-19 drept cel mai dificil aspect al muncii lor.

-67% au identificat preocupările legate de dificultățile financiare ca fiind o dificultate semnificativă.

-Volumul intens de muncă a fost clasat pe locul al treilea ca provocare, înaintea izolării sociale și a riscului de infectare.
Sondajul a fost realizat în lunile mai și iunie, în timpul „primului val” al pandemiei din SUA, pe un număr de 1.406 de respondenți, care provin din 125 de țări. „(…) putem concluziona că mulți jurnaliști care acoperă această poveste umană devastatoare, cu un risc personal imens, se chinuiau în mod clar pentru a face față”, mai precizează autorii proiectului, academicienii Julie Posetti, Emily Bell și Peter Brown.

Răspunsuri examinate în primă fază provin de la jurnaliști vorbitori de limba engleză, dar urmează să fie publicată și o a doua parte a studiului, în care vor fi analizate răspunsurile în alte limbi (arabă, chineză, franceză, portugheză, spaniolă și rusă), mai menționează autorii studiului.

-COVID-19 și eșecul financiar Impactul financiar al Covid-19 s-a resimțit și în multe redacții din întreaga lumea, unde cheltuielile au fost reduse, s-au efectuat disponibilizări sau redacțiile au dispărut cu totul.

-Un total de 70% dintre respondenți au raportat că au fost afectați personal de cel puțin o reducere – inclusiv 21% au primit salariile micșorate, 6% și-au pierdut locurile de muncă și 2% au spus că publicațiile lor s-au închis complet.
-Din cei 38% care au spus că redacțiile lor au fost „afectate negativ” de pandemie, aproape jumătate au declarat că veniturile au scăzut cu peste 50%, arată studiul citat.

-Jurnaliștii au mai spus că primul lucru care i-ar ajuta să-și facă treaba mai eficient sunt mai mulți bani.

-Mai mult de trei sferturi au declarat că publicația lor ar avea nevoie de mai multe fonduri pentru a acoperi costurile de operare de bază (inclusiv salariile).

– Instruirea și echipamentele pentru munca de la distanță s-au înregistrat, de asemenea, pe listele de dorințe, conform studiului menționat.

A crescut încrederea și implicare publicului în jurnalism

-Partea pozitivă a rezultatelor arată că aproximativ jumătate dintre respondenți au spus că încrederea publicului în organizația lor de știri a crescut în timpul primului val de pandemie.

-De asemenea, 38% au zis că au experimentat o creștere a gradului de implicare a publicului. „Aceste constatări optimiste pot fi cheia regândirii jurnalismului post-pandemic ca un serviciu public mai orientat spre misiune și dedicat audienței sale”, au scris autorii.

Alte concluzii ale studiului:

– Politicienii și aleșii au fost identificați de 46% dintre respondenți ca fiind una dintre sursele principale de dezinformare.

-81% dintre jurnaliștii care au participat la studiu au declarat că întâlnesc dezinformări cel puțin o dată pe săptămână;

-mai mult de un sfert identificând informații false de mai multe ori pe zi.

-Facebook a fost numit ca fiind cea mai prolifică platformă de răspândire a dezinformării. -Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că sursele lor și-au exprimat teama de represalii pentru că au vorbit jurnaliștilor în timpul pandemiei.

-30% au declarat că organizațiile lor de știri nu au furnizat reporterilor de teren nici măcar un singur echipament de protecție în timpul primului val de pandemie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy Settings