HARTA LUI DRAGNEA

USL şi-a făcut planul ca până la sfârşitul acestui an noua structură administrativă a României să fie gata. Deocamdată coaliţia de guvernământ nu are însă un proiect de lege asumat. Creierul din spatele regionalizării ţării este vicepremierul Liviu Dragnea, care este şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale. Fost şef al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Dragnea lucrează la acest proiect de mai bine de cinci ani.

Deşi în USL există dezbateri privind numărul regiunilor, vicepremierul a declarat că optează ca numărul acestora să rămână opt, pentru a nu deschide o “cutie a Pandorei”, care ar bloca procesul regionalizării.

Astfel, România va avea 8 regiuni, cele trasate încă din 1997, dar care în prezent nu au personalitate juridică şi nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Cele opt regiuni vor fi: Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est – care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile, aflată în discuţia USL.

Una din marile probleme ale procesului de regionalizare îl reprezintă stabilirea capitalelor regionale, deoarece orgoliile preşedinţilor de Consilii Judeţene sunt foarte mari, fiecare dorind ca viitoarea capitală să se află în judeţul său. Premierul Victor Ponta a propus ca soluţie de compromis, pentru prima fază a procesului de regionalizare, să nu existe o singură capitală, ci să existe un centru politic, unul economic, un altul cultural.

În interiorul USL există deja o dispută acerbă pentru stabilirea viitoarelor capitale de regiune. Dezbaterea centrală se poartă în jurul cărui principiu să fie aplicat: capitalele să fie în judeţele cele mai dezvoltate sau în cele mai puţin dezvoltate.

Prima variantă este puternic susţinută de preşedintele interimar al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Nicuşor Constantinescu. Potrivit acestuia cele opt capitale regionale ar trebui să fie: Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Iaşi, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova.

“În legătură cu capitalele regiunilor, ele vor fi în judeţele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, un principiu foarte sănătos care există în Uniunea Europeană şi în toată lumea că acolo când un car cu boi sau o maşină care urcă un deal sau o pantă, roţile din faţă, roţile cele mai puternice tractează întreaga maşină”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

El se declară convins că Liviu Dragnea, dar şi colegii săi din UNCJR vor sprijini acest principiu. Şeful CJ Constanţa susţine că este o aberaţia ca viitoarele capitale regionale să fie în judeţele mai puţin dezvoltate şi să existe capitale precum Călăraşi sau Brăila.

Potrivit unui document din USL, citat de MEDIAFAX, reşedinţele regiunilor vor fi la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi.

Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi compusă municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti. Regiunea Centru va cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia. Regiunea Nord Est va fi compusă din judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ. Din Regiunea Nord-Vest vor face parte judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, iar reşedinţa va fi municipiul Cluj-Napoca. Regiunea Vest va fi compusă din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, iar reşedinţa va fi în municipiul Timişoara. Din Regiunea Sud-Vest vor face parte judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova.

Din Regiunea Sud vor face parte judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, iar reşedinţa va fi în municipiul Călăraşi. Regiunea Sud-Est cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, iar reşedinţa va fi în municipiul Brăila.

Vicepremierul Liviu Dragnea a contestat autenticitatea documentului, precizând că nu îşi asumă variantele care circulă prin diverse surse. El a criticat apariţia documentului, precizând ironic că este făcut de “un funcţionăraş de la un Consiliu Judeţean din Banat”.