PROVOCARE PENTRU ADVENTISTII BUZOIENI

Ziua de sambata, (5 mai 2018) a fost o zi speciala pentru credinciosii adventisti de ziua a saptea din municipiul Buzau. In lacasul de cult de pe strada Mioritei a avut loc un eveniment special denumit „Ziua Portilor Deschise. La eveniment au participat, alaturi de reprezentanti ai cultului adventist, invitati din partea autoritatilor locale din judet, institutii si societatii civile.

Printre oaspeți s-au mai numărat pastorul Gabriel Ișvan, Directorul Departamentului Relații Oficiale și Libertate Religioasă din cadrul Conferinței Muntenia a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, Ionel Turturica- reprezentant judetean „Asociatia Constiinta si Libertate” si Relații Oficiale, Bisericia Adventista de Ziua a Șaptea, judetul Buzau, dr Paul Costache- medic primar medicina generala- administrator Clinica Medinvest.

In calitate de invitati din partea autoritatilor locale din judet, institutii si societatii civile au fost prezenti: Constantin Toma-primarul municipiului Buzau, Adrian Petre-vicepresedinte CJ Buzau, Dragomir Avram-director adj. ANAF Buzau, Romica Moise-primar Movila Banului, Monica Sacuiu-psiholog M.A.I.-Centrul Antidrog, Iosif Calin-presedinte Vox Civica s.a.

Prezentarea a revenit pastorului Florin Ghita. Momentele muzicale de exceptie au fost asigurate de  Corul Bisericii Adventiste „Mioritei” Buzau, naista Lavinia Rusu, la flaut a cantat Adiel Costea, apoi solistele Daria Ghita si Genalyn Flores Petre.

O interventie interesanta a avut pastorul Gabriel Ișvan care, ajutat de  prezentare grafica, dar si de stiri captate de pe ecranele posturilor nationale de televiziune , a punctat chestiuni legate de moralitate, educatie, sanatate si sport. Mai concret, a pus in fata auditoriului actiuni, in domeniile mentionate mai sus, realizate in interesul cetateanului, in tara si in strainatate, de membri ai comunitatii advetntiste. Primarul Constantin Toma, placut surprins de actiuni si de prezentare, a profitat de ocazie si le-a aruncat manusa adventistilor buzoieni: „Va astept cu propuneri concrete si sa facem impreuna astfel de actiuni in domeniul educatiei, sanatatii si sportive”!

Cu siguranta, exista si un plan de raspunde provocarii primarului…Asteptam reactia…

PENTRU CINE VREA SA STIE…

Ce înseamnă „adventist de ziua a şaptea“?

Numele vine de la cuvântul din limba latină „adventus“, care înseamnă „venire“. Adventiştii sunt, aşadar, cei care aşteaptă împlinirea profeţiei biblice cu privire la a doua venire a Mântuitorului. De ce de ziua a şaptea? Pentru că adventiştii cred în învăţătura originală a Bibliei, conform căreia ziua a şaptea a fost ziua în care Dumnezeu s-a odihnit după ce a creat lumea cu tot ce este pe ea.
Cele mai importante reguli ale religiei adventiste:

–  Adventiştii au ca zi de închinare sâmbăta, şi nu duminica. Ei consideră că sâmbăta este ziua a şaptea, ziua în care Dumnezeu s-a odihnit după ce a creat lumea cu tot ce este pe ea. –    Adventiştii nu practică botezul nou-născuţilor. Membri acestei biserici aleg singuri momentul în care să fie botezaţi cu apă. –    Cea mai importantă sărbătoare a Bisericii Adventiste este „Sfânta Cină“, care se ţine de patru ori pe an şi reface „Cina cea de Taină“, când Isus le-a spălat picioarele ucenicilor şi apoi au mâncat împreună pâine nedospită şi au băut must. –    Adventiştii cred în importanţa egală a Vechiului şi Noului Testament, cred în Trinitate (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) şi cred că Dumnezeu este creatorul lumii.

Regulile religiei adventiste sunt definitiv mai stricte decât cele ale catolicismului şi ale ortodoxismului. Biserica Adventistă de ziua a şaptea are o serie de reguli stricte. Adventiştii interzic alcoolul, tutunul, cafeaua, hrana nesănătoasă, dansul şi căsătoriile cu persoane de alte religii.

Scurt istoric al Bisericii Adventiste

Istoria Bisericii Adventiste porneşte de la o „mare dezamăgire”. În 1840, predicatorul baptist William Miller (din Massachusetts, SUA) a început să studieze pe cont propriu Biblia si în special cartea profetului Daniel. A adunat mai multe informaţii din Biblie şi a ajuns la concluzia că a doua venire a lui Hristos va avea loc în anul 1844. El a postulat şi o dată la care acest lucru urma să se petreacă: 22 octombrie 1844. Mişcarea religioasă care s-a constituit în jurul acestei profeţii a trăit o mare dezamăgire după ziua cu pricina. O cercetare mai amănunţită a adepţilor lui Miller a relevat faptul că făcuseră o greşeală de interpretare a datelor şi că, în realitate, la 22 octombrie 1844 Isus Hristos şi-a început lucrarea de Mare Preot în sanctuarul din Ceruri. Pornind de la această bază, trei dintre urmaşii lui William Miller, Joseph Bates şi soţii James şi Ellen White au pus bazele noii „Biserici Adventiste de Ziua a Şaptea“. Ellen White este autoarea a peste 40 de cărţi pe care adventiştii de ziua a şaptea le consideră mărturii revelate de Dumnezeu.

Adventismul în România

Primul misionar adventist pe actualul teritoriu al României a fost un fost preot catolic, de origine poloneză, Mihail Bellina Czechowski, care îmbrăţişase convingerile adventiste în 1856. În 1869 Czechowski a ajuns în Transilvania şi a predicat la Cluj, Bistriţa, Turda, Gherla, Beclean, Pata, Cojocna şi Luncani. A ţinut prelegeri şi în casa lui Garabet Hagi Aslan, unul dintre furnizorii casei regale. Doi dintre fii acestuia, Toma şi Mitică au devenit, împreună cu familiile lor, primii adventişti români. 1900-1920 a fost perioada în care adventismul a început să fie prezentat în oraşele, târgurile şi satele de pe actualul teritoriu al României, propagându-se prin intermediul comunităţii germane. Cu trecerea timpului, au apărut şi primii predicatori români. În 1920 s-a organizat Uniunea Română a Comunităţilor Evanghelice ale Adventiştilor de Ziua a Şaptea, având peste două mii de membri. Perioada interbelică este numită perioada de aur a adventismului în Romania. În Transilvania, printre români, maghiari şi saşi, ca şi în Vechiul Regat, aşteptarea revenirii Domnului a găsit mai mulţi entuziaşti decât oriunde în Europa, formându-se astfel o biserică a tuturor etniilor, o biserica a tinerilor. În 1931, la peste 11.000 de adventişti erau mai mult de 10.000 de copii şi tineri, în ciuda persecuţiilor. Între 1942 şi 1944 adventismul a fost scos de sub scutul legi. După recunoaşterea, prin decretul regal din 1946 şi prin legile cultelor din 1950 şi 1952, adventiştii au fost pentru prima dată în deplină legalitate juridică. În timpul comunismului, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea a crescut ca număr de membri, în ciuda lipsei de libertate (în decembrie 1989, Biserica Adventistă număra 55.000 de membri botezaţi, faţă de 21.000 în 1945). Recent au ieşit la iveală documente care certifică colaborarea unor predicatori adventişti cu organele Securităţii. Conform ultimului recensământ, în România trăiesc astăzi peste 80.000 de adventişti de ziua a şaptea