OANA MATACHE, deputat/ – ̦!
Publicat: 03 iulie 2026
Am văzut rezultatele Evaluării Naționale 2026 , dar dincolo de statistici reci, pe care de altfel o să vi le și prezint pentru context , sunt două aspecte care contribuie la rezultatul național tot mai slab:
. ̆ – ̦̂ ̆ ̆ ̂ ̂ ̆ -̦ ̦
. – ̦̦̆ , ̆ ̦̆ ̦ : ̦ , -̦̆, ; , ̦ ̆.
Doar 79% dintre elevi au trecut examenul, față de 83,2% anul trecut.. Iar în rural, un copil din trei a picat examenul .
Calitatea actului educațional a scăzut, aici merită o analiză separată. Dar un factor absolut esențial ca un copil să învețe este să aibă nevoile de bază îndeplinite, sănătate psiho-emoțională și bineînțeles un mediu educațional potrivit pentru studiu la școală și acasă.
Rămânem acum în zona sănătății psiho-emoționale a copiilor, despre care știm că sunt prinși în capcane tot mai mari: internet in exces și fara supraveghere , presiune să performeze școlar deși nu mai au echilibru interior, materii stufoase și neadaptate timpurilor pe care ei le trăiesc.
Datele sunt îngrijorătoare, iar România iese în evidență negativ în comparațiile internaționale:
Potrivit raportului UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români de 11-15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori pe săptămână, față de o medie de 13% în cele 45 de țări incluse în studiul OMS , vorbim de 2,5 ori peste media internațională.
Corelația dintre dezechilibru psihologic și performanța la examen e bine documentată științific:
Meta-analizele arată că elevii cu anxietate de testare mai ridicată au performanțe mai slabe la examene, iar consensul general este că anxietatea interferează cu memoria de lucru, ceea ce duce la rezultate mai slabe. Memoria de lucru e exact resursa cognitivă necesară pentru rezolvarea de probleme , de aici legătura directă cu proba de matematică, unde s-a prăbușit numărul notelor bune.
̦, ̆ . ̆, , ̆ , ̂ ̦ .
̦ – ̂ ̆ ̆ ? Într-un limbaj politicos și birocratic: !
Suntem tot mai bine, nu?
Niciun angajament de creștere a numărului de posturi de consilier, nici măcar o măsură, niciun
termen ….absolut nimic.
,,Într-o lume care arată radical diferit față de secolul XX, România continuă să evalueze copiii printr-un model construit pentru o altă realitate. La finalul gimnaziului, copiii sunt încă evaluați într-o logică foarte apropiată de cea de acum 50 de ani. Pentru generația părinților și bunicilor lor, acest tip de examen – „Treapta I” – a funcționat într-un anumit context istoric și social. Dar, între timp, lumea s-a schimbat fundamental: trăim în epoca inteligenței artificiale, a mașinilor autonome, a transformărilor rapide și a meseriilor care se reinventează permanent.
Studiile OECD și rezultatele PISA indică în mod explicit că sistemul educațional românesc nu mai răspunde nevoilor societății de astăzi. De aceea, întrebarea nu este dacă avem nevoie de evaluare, ci dacă evaluăm ceea ce contează cu adevărat pentru viitorul acestor copii.
La 14 ani, un copil poate avea aptitudini extraordinare de comunicare, creativitate, leadership, programare, design, rezolvare de probleme sau lucru în echipă. Poate avea autonomie, inteligență emoțională și capacitatea de a construi proiecte sau de a transfera ceea ce învață în contexte reale;
̆ ̦ ̦ , – , ̆ ̆ ̆ „ ” ̆ ̆ ̂- ̂ . ̦ ̂ , ̦ ̂.
Un sistem sănătos nu confundă ritmurile diferite de dezvoltare cu lipsa de valoare sau de potențial și se preocupă de sănătatea psihică a copilului. “
̂̆ ! ̆ !
