Calendar Crestin Ortodox
BREAKING NEWS

NESATISFACATOR, CALIFICATIV PENTRU ECONOMIA BUZAULUI

NESATISFACATOR, CALIFICATIV PENTRU ECONOMIA BUZAULUI
30 Nov
12:32

Deşi la doar 100 de kilometri de Bucureşti, învecinat cu prosperele Braşov și Prahova şi situat pe una dintre cele mai importante rute de transport, judeţul Buzău este departe de a excela din punct de vedere economic.

Din perioada comunistă a moştenit o industrie variată, iar multe din fabricile de atunci supravieţuiesc şi astăzi, de multe ori sub un alt nume şi, desigur, sub alţi proprietari. Producătorul de echipament pentru sudură Ductil, de exemplu, a fost înfiinţat în anii ’70, privatizat în 1999 şi a ajuns astăzi să fie cel mai mare fabricant de electrozi din Europa. La rândul lui, producătorul de mase plastice Romcarbon, fondat în 1952 şi privatizat în 2000, a terminat anul trecut cu 160 de milioane de lei cifră de afaceri şi cu aproape 750 de angajaţi. Asta în timp ce o altă fabrică cu „pedigree“, Avicola Buzău, a atins o cifră de afaceri de 260 de milioane de lei în 2014.
Numelor grele de dinainte de 1990 li s-au adăugat cu timpul colegi mai tineri şi mai moderni, cum ar fi reciclatorii din Green Group sau producătorii de alimente Soufflet Agro, ale căror afaceri sunt de asemenea în creştere. În plus, relieful variat şi clima ajută culturile de cereale, plante tehnice, viţă de vie şi pomi fructiferi. Judeţul se află, de asemenea, la confluenţa unor drumuri care fac legătura între provinciile istorice, cel mai important fiind cel care leagă Moldova de sudul ţării.

Proiecţii moderate

Cu toate acestea, rezultatele economice ale Buzăului sunt, delicat spus, nesatisfăcătoare. Potrivit calculelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), la finele acestui an produsul intern brut pe cap de locuitor în judeţul Buzău ar urma să ajungă la 4.954 de euro, ceea ce înseamnă poziţia a 34-a în clasamentul naţional. Cu alte cuvinte, cu excepţia vecinilor din Vrancea şi a unor zone unanim recunoscute ca fiind sărace, precum Vaslui, Botoşani, Giurgiu ori Teleorman, restul judeţelor stau mai bine la acest capitol. CNP le spune buzoienilor că ar trebui să urmeze creşteri ale PIB de 3,2% în 2016, 3,4% în 2017 şi 3,7% în 2018, ceea ce ar trebui să aducă PIB per capita la 6.066 de euro peste trei ani.

În acelaşi timp, salariul mediu net pe judeţ ar trebui să ajungă de la 1.457 lei în acest an la 1.548 de lei la anul, 1.621 de lei în 2017 şi 1.695 de lei în 2018 (ceea ce ar însemna o majorare de peste 16%). Şi rata şomajului ar urma să scadă de la un nivel de 8,8% anul acesta (deja depăşit în sens negativ) până la 7,4% în 2018. În acelaşi timp, numărul mediu de salariaţi ar urma să crească cu aproape şase procente în trei ani, de la 78.900 anul acesta la 83.500 în 2018, cred experţii Comisiei Naţionale de Prognoză.

Realitatea ne deprimă

Şi dacă am văzut cum cred specialiştii că arată viitorul pe termen scurt, să ne uităm şi la cum arată prezentul economiei buzoiene. Şi, din păcate, trebuie să recunoaştem că veştile nu sunt chiar grozave. La acest moment, cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) spun că, în primele şapte luni ale anului, producţia industrială a scăzut cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. În acelaşi timp, exporturile buzoiene s-au redus cu circa zece milioane de euro (respectiv cu aproximativ patru procente) în perioada ianuarie-mai 2015 faţă de acelaşi interval al anului trecut (234 de milioane de euro faţă de 244 de milioane în 2014). Numărul de locuri de muncă a crescut în ultimul an cu circa 1.100 (plus 1,3%), însă impactul asupra pieţei muncii a fost practic inexistent. Astfel, la finele lui septembrie, în Buzău erau înregistraţi 18.700 de şomeri, cu circa 300 mai mulţi decât în urmă cu un an, iar rata şomajului urcase, de la 9,59% la 9,84%. Asta înseamnă că judeţul se află, potrivit ultimelor date disponibile, pe locul trei pe țară în ceea ce priveşte procentul celor fără loc de muncă.
La capitolul veşti bune ar putea fi trecut faptul că, în intervalul iulie 2014 – iulie 2015, salariul mediu net pe judeţ a crescut cu peste cinci procente, de la 1.352 la 1.427 de lei. Ceea ce, paradoxal poate, face ca leafa medie să fie mai mare decât în judeţe cu rate ale şomajului semnificativ mai mici sau care stau mult mai bine în clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor (cum ar fi Bihor, Satu Mare sau Caraş-Severin). Dar aspectele pozitive se cam opresc aici. De exemplu, chiar şi în condiţiile unei creşteri susţinute pe piaţa construcţiilor, în Buzău s-au finalizat, în perioada iulie 2014 – iunie 2015, 441 de locuinţe, faţă de 445 în ultimul semestru din 2013 şi primul semestru din 2014.

O nouă viaţă

Performanţele economice modeste ale Buzăului sunt cu atât mai ciudate cu cât în perioada 1991-2014 în judeţ au intrat investiţii străine nete de 286 de milioane de euro (ceea ce îl plasează pe locul al 20-lea în ţară din acest punct de vedere, înaintea unor judeţe precum Iași, Sălaj, Satu Mare, Maramureş sau Vâlcea). Cu alte cuvinte, dacă în majoritatea cazurilor pare a exista o corelaţie directă între sumele sosite de peste hotare şi nivelul de dezvoltare economică, în această situaţie lucrurile stau cam pe dos.

Unul dintre cei mai mari investitori străini în judeţ este grupul agro-alimentar american Bunge. Acesta a cumpărat în 2007 fabrica de ulei din Buzău, în modernizarea căreia a investit circa 25 de milioane de dolari. Deşi unii priveau fosta întreprindere comunistă ca pe o unitate ce urma să fie închisă mai devreme sau mai târziu, noii proprietari au reuşit nu numai să o repună pe linia de plutire, dar chiar să o facă foarte competitivă. Astfel încât producătorul mărcilor Floriol, Unisol sau Ulvex, Bunge Romania SRL, ocupă prima poziţie clasamentului judeţean după cifrele de afaceri de anul trecut, cu peste 1,25 miliarde de lei. Mai mult, „sora“ sa specializată în comerţul cu cereale, Bunge Danube Trading SRL, este pe treapta a doua a topului, cu peste 900 de milioane de lei.

Bani verzi

Investitori taiwanezi, elveţieni, dar şi instituţii financiare internaţionale plus oameni de afaceri români se află în spatele Green Group, un holding de companii specializate în reciclarea deşeurilor şi care ocupă locurile al patrulea şi al optulea în topul afacerilor buzoiene de anul trecut, prin Greenfiber International (cu 332 de milioane de lei cifră de afaceri) şi Greentech (cu 208 milioane).

După cum dezvăluia Constantin Damov, co-fondator al Green Group, una din cele mai recente investiţii în Buzău a fost de opt milioane de euro în una din cele mai mari staţii de sortare de deşeuri de mase plastice din Europa, cu o capacitate de circa opt tone pe oră. Sortarea se realizează automat, cu o instalaţie optoelectronică de ultimă generaţie. „Totodată s-a creat deja la Buzău, împreună cu Romcarbon, unul dintre cele mai mari centre de procesare a plasticelor amestecate din Europa. Astfel, plasticele ajung la Buzău într-un amestec de culori şi calităţi, iar în fabrica de aici sunt prelucrate. Ele sunt sortate pe categorii şi culori, după care acestea sunt granulate“, mai explica Damov în cadrul unui interviu.

Veşti bune

O investiţie încă şi mai impresionantă, totalizând circa 65 de milioane de euro, a fost inaugurată în noiembrie 2014, pe amplasamentul fostei fabrici Cord SA. Turcii de la Sisecam Group, unul dintre cei mai importanţi producători de geamuri auto din lume, au deschis aici GlassCorp. Unitatea de producţie este echipată cu cele mai noi tehnologii, fiind cel mai mare producător de sticlă auto din România. „Suntem mândri că vom contribui la Buzău, şi astfel la economia românească, cu 300 de noi locuri de muncă. Această investiţie este unul dintre cei mai importanţi paşi întreprinşi pentru dezvoltarea industriei auto şi de sticlă din România, şi va câştiga chiar şi mai multă putere prin relaţiile de lungă durată, de prietenie şi cooperare stabilite între România şi Turcia“, declara la acel moment Ahmet Kirman, vicepreşedinte al Sisecam Group.
Ştiri pozitive au venit în ultimul an şi din partea OMV Petrom şi Hunt Oil Company, care au anunţat în decembrie 2014 descoperirea unui zăcământ de ţiţei şi gaze în sudul judeţului, descrisă ca având potenţialul „să fie cea mai mare descoperire din ultimii 30 de ani din zona Munteniei“. Din păcate, este greu de crezut, mai ales în contextul scăderii puternice a preţurilor pe piaţa hidrocarburilor, că aceasta ar avea potenţialul de a schimba semnificativ în bine viaţa economică a Buzăului. (Material preluat de pe Capital.ro, autor: Răzvan Amariei)

 

 

« »

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *