NEAGU, BAGAT PANA-N GAT IN COMERTUL INVIZIBIL

Cu o istorie de aproape 150 de ani de la semnarea actului de nastere, Spitalul Bratianu a cunoscut devoltari sinusoidale, functie de imprejurari. Timp de un secol, in Spitalul Bratianu s-au tratat atatia oameni bolnavi si necajiti incat, insumati, ar face cat intreaga populatie de astazi din judetul Buzau. Asta s-a intamplat pana in jurul anului 2000, cand interesele convergeau pe aceeasi directie. Pentru ca apoi dificultatile sa fie marcate de interese, interesele de batalii, bataliile de camioanele cu bani, camioanele cu bani fiind legate strans interesele marilor puteri care au inclus Romania in randul statelor cu „interese limitate.” Culmea este se intampla la aproape un secol de la discursul edificator, din 1919, prezentat in Parlamentul Romaniei de Ionel Bratianu cu privire la dificultăţile întâmpinate de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris.

În decembrie 1919, Ionel Brătianu ţinea un discurs edificator în Parlamentul României, cu privire la dificultăţile întâmpinate de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris. Iată fragmentele semnificative:

„Astfel erau decepţiunile create chiar de armistiţiu, când la Paris înaintea Conferinţei am constatat din ziua întâi că statele mari, că puterile cele patru înţelegeau să ne trateze, pe statele cele mici, la discuţii, nu ca pe nişte tovarăşi cu drepturi egale, cum fuseserăm egali la luptă… Ca să se sistematizeze acest procedeu de lucru şi acest sistem nou, dar prea mult învechit, al vieţii internaţionale, s-au inventat definiţiuni speciale pentru state ca acele pe care le reprezentam….Rând pe rând, ele au fost numite “state cu interese particulare” şi apoi „state cu interese limitate”. Am protestat în toate demersurile mele în contra acestor definiţiuni. Am căutat să conving pe cei mari că statele nu sunt unele cu interese generale şi altele cu interese limitate, dar că fiecare stat, acolo unde are interes, îl are tot atât de viu şi e tot atât în drept să-l apere, ca oricare putere mare, şi că nu este nimeni în drept să limiteze unde interesele mele încep şi unde se sfârşesc, decât eu însumi…”

Istoric de un secol, cu oameni de bine

Spitalul I. C. Brătianu din Buzău a luat ființă în anul 1872 sub denumirea de „Spitalul Județean” instalat în Casele Persescu .În anul 1895 Prefectura Județului Buzău a construit actualul local care a funcționat cu 30 de paturi până în anul 1929, când numărul paturilor a fost sporit la 60 iar în urmă la 100.

În anul 1908 spitalul trece sub administrația Direcției Generale a Serviciului Sanitar, pendinte de Ministerul de Interne, până la înființarea Ministerului Sănătății Publice sub al cărui control se găsește și astăzi.

De la înființare și până în anul 1920 spitalul a funcționat ca spital mixt iar de la această dată a fost destinat exclusiv pentru chirurgie.

În anul 1924 defunctul Inginer G. Nicolescu donează spitalului suma de 20.000 lei iar dl. Consilier C. A. Papadopol printr-o neobosită stăruință reușește a înzeci această sumă prin subscripție publică. Cu acest fond de peste 200.000 lei se modernizează sălile de operație înzestrându-le cu lumină electrică, mese de operație și aparate de sterilizare.

În anul 1935, sub ministeriatul d-lui Dr. I. Costinescu se face renovarea și complectarea spitalului prin construirea unui etaj pe partea centrală, instalarea caloriferului pentru încălzire centrală și construirea localului propriu pentru serviciul de radiologie și electroterapie, iar în subsol bucătăria, camera cazanelor pentru încălzire centrală, a generatorului de vapori sub presiune și a etuvei fixe.

În 1936 după construirea localului propriu, acest serviciu se dezvoltă prin contopirea cu Institutul de Radiologie C. A. Papadopol care fusese înființat în 1929 prin stăruința exclusivă a D-lui Consilier C. A. Papadopol care prin colectă publică adunase sumele necesare și instalase acest institut într-o casă a Primăriei Buzău. Astfel mărit serviciul de radiologie și electroterapie ocupă un pavilion unde sunt în funcțiune un aparat Rontgen Gross Heliodor pentru diagnostic (scopie, grafie) cu 3 mese de examen, o sală pentru radioterapie, o cameră obscură, 2 aparate de diatermie, unul de ultra scurte, 2 lămpi de quarț, o baie de lumină, 2 lămpi solux și 2 pantostate.

În timpul războiului din 1916-1918 întreaga arhivă a spitalului a fost complet distrusă așa că nu se pot da cifre asupra activității de la înființare până la 1920. După primul război mondial, spitalul a fost reparat și a fost redeschis la 4 iunie 1920.

Activitatea spitalului a fost mereu crescândă, astfel că se simte mult nevoia măririi numărului paturilor întrucât acestui centru chirurgical i se adresează, în afară de populația orașului și județului Buzău și locuitorii din regiunile limitrofe ale județelor Râmnicu Sărat, Brăila și Ialomița, care au acces mai ușor la Buzău decât în orașele de reședință ale județelor respective…

Imediat dupa 1990, activitatea din Spitalul Bratianu s-a subtiat considerabil. De vina a fost pozitionarea constructiei si suprafata mare ocupata intr-o zona care atragea atentia oamenilor cu interese si carute de bani. Astfel ca, in anul 2000 spitalul a fost închis…

Oferte de la Becali, Adamescu si concerne internationale

Daca este sa facem o paralela intre discursul lui Ionel Bratianu si modul real, dar neprezentat decat prin fateta fardata, putem soune  ca nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveste “statele cu interese particulare” şi apoi „statele cu interese limitate” … Numai discursurile au alta nuanta, iar plecaciunea este apreciata acolo sus. Toate acestea dau impresia ca, acolo sus, cineva ne iubeste…dar si iarasi dar, interesul nu este decat unul pur si puternic politico-economic…

Arhitecti simplii, cetateni si autoritatile locale din Buzau, dezbatut miercuri, 4 octombrie 2006, la Consiliul judetului Buzau soarta Spitalului judetean IC Bratianu, amplasat in centrul municipiului, pe o suprafata de 9300 de metri patrati. Decizia de a organiza o dezbatere publica apartine consiliului judetean si a fost luata ca urmare a numeroaselor oferte de preluare a spitalului survenite din partea unor Concerne nationale si transnationale, a Fundatiei “Gheorghe Becali…In cursa pentru preluarea spitalului IC Bratianu din Buzau, se afla si sotii Dan si Carmen Adamescu, detinatorii Unirea Center si Institutul de Geriatrie Bucuresti.Autoritatile doreau ca spatiul dezafectat al acestui spital construit la inceputul secolului XX- sa fie ocupat de un complex de prestari servicii, care sa contina un punct medical.

Ministrul Paleologu strica planurile

Probabil pentru a fi mai simplu de valorificat ca spatiu fara constructii, in anul 2008 autoritățile au vrut să-l dărâme. Era o perioada in care batalia pentru Bratianu era mai ceva decat batalia pentru apa grea..

Pentru a evita acest lucru, reprezentanții Direcției de Cultură din Buzău au reușit să-l treacă pe listra monumentelor istorice. Astfel a fost emis ORDINUL nr. 2.270 din 17 iunie 2009 privind clasarea in Lista Monumentelor Istorice, grupa “B”, a imobilului Fostul spital I. C. Bratianu din bd. Nicolae Balcescu nr. 40, municipiul Buzau, judetul Buzau. Ordinul a fost semnat de Theodor Paleologu, ministrul Culturii in acea vreme.

Dupa sase ani de asteptari…

La data de 30 octombrie 2015 se vine cu o poveste care parea mai mult electorala, avand in vedere faptul ca  2016 era an electoral: „Am fi dorit să transformăm spitalul care nu mai are destinaţie medicală de peste şapte ani în centru de excelenţă medicală, dar experţii ne-au convins că pentru a salva clădirea monument istoric de la dispariţie este o destinaţie culturală şi turistică care ar permite accesarea de fonduri europene”, declara pentru AGERPRES preşedintele interimar al CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.

Si inca trei ani

Ziua de 05 iunie 2018 poate fi considerata ca data renasterii cladirii Spitalului Bratianu. Atunci, președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, a semnat Contractul de lucrări (proiectare și execuție) pentru realizarea proiectului „Restaurarea, conservarea şi modernizarea imobilului situat în Municipiul Buzău, B-dul Nicolae Bălcescu nr. 40, în vederea înfiinţării Centrului Muzeal I.C. Brătianu”.

         În urma finalizării licitației, valoarea lucrărilor este de 13.181.894,59 lei cu TVA (aproximativ 2.850.000 euro cu tva).

Durata de execuție a contractului este de 31 luni calendaristice, din care sapte luni de proiectare si 24 termenul pentru executia lucrarii de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor (după finalizarea etapei de proiectare).

”Așa cum am declarat încă de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Buzău, atragerea fondurilor europene reprezintă o prioritate pentru Județul Buzău. Clădirea fostului spital I.C. Brătianu este un monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local. În urma reabilitării, această clădire emblematică pentru Județul Buzău va deveni obiectiv turistic și va genera valoare adăugată comunității.” declara Petre Emanoil Neagu, Președintele Consiliului Județean Buzău.

Data de 26 iulie 2019 este cea la care au inceput efectiv lucrarile constructiei, ceea ce inseamna ca in vara anului viitor se poate declansa intrarea in circuitul comertului invizibil.

Administre.info

Operaţiunile comerciale internaţionale reprezintă o formă de interdependenţă între întreprinderi şi economiile naţionale în sfera comercializării şi includ: – comerţul internaţional cu mărfuri… si comerţul internaţional cu servicii comerciale, numit şi comerţ invizibil, care cuprinde serviciile conexe operaţiunilor de export-import (transporturile, asigurările, licenţele), turismul internaţional.

Dezvoltarea sectoarelor de prestări servicii, ca operaţii auxiliare sau complementare schimburilor de mărfuri, valorificarea inteligenţei tehnice în paralel cu mărfurile vândute, dezvoltarea activităţii turistice ş.a. au mărit importanţa acestei relaţii de tip nou şi au creat necesitatea stabilirii unei noţiuni cuprinzătoare, care să însumeze în mod raţional toate aceste operaţiuni. Ţinând seama de caracterul nepatrimonial al acestor relaţii, s-a acceptat convenţional, cuprinderea totalităţii lor în noţiunea de „comerţ invizibil”.

Rolul pe care acest gen de relaţii îl are în activitatea economică a statelor rezultă din modul cum influenţează disponibilităţile valutare de care dispune o economie naţională şi din aportul lor la efortul unei ţări pentru dezvoltarea economiei naţionale.