Duminica a VII – a dupa Paste
In aceasta duminica Biserica vorbeste despre Sfintii Parinti de la primul Sinod Ecumenic, care au explicat cum poate fi Dumnezeu in trei firi, dar si duminica rugaciunii Domnesti, sau popular cunoscuta Tatal nostru…
Toti stim de ea, dar nu multi despre ea. Este cea mai usor de inteles dintre toate rugaciunile, cea mai succinta si plina de invataturi. Marea putere a acestei rugaciuni este ca ne rugam cu cuvintele Domnului. Este rugaciunea care cuprinde cereri pentru suferinte sufletesti si trupesti, bunatati ceresti si pamantesti. La fel ca si acum 2000 de ani multi oameni nu stiau cum sa se roage sau ce sa spuna in rugaciunile lor si au dorit ceva nou de la Invatatorul Dumnezeiesc: “Doamne, invata-ne si pe noi sa ne rugam” (Luca 11, 1), atunci Iisus i-a invatat rugaciunea Tatal nostru (Matei6, 9-13). De aceea cand spunem aceasta rugaciune rostim cuvintele Domnului nostrum Iisus Hristos si ne rugam in numele Lui.
Rugaciunea este impartita in trei parti: chemare, cerere si incheiere.
Chemarea este catre Dumnezeu Tatal pe care il numim al nostru, al crestinilor, nu numai al unuia dintre noi si ne aduce aminte ca inaintea Lui nu venim ca orice faptura, ci ca fii al Lui: “si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere sa se faca fii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1, 12). Dumnezeu vrea sa fie iubit de catre noi, si de aceea ingaduie sa fie numit Tata, ne spune Fericitul Augustin, fiindca aceasta numire este plin a de dragoste si aprinde dragostea. Copilul umeste tata pe cel care ii datoreaza viata, iar noi numim Tata pe Dumnezeul fiindca El este Facatorul nostru (Deuteronom 32, 6).
Cererile sunt sapte la numar ca si darurile Sfatului Duh (Isaia 11, 3; Romani 12, 6; etc). Aceasta rugaciune este una obsteasca. Biserica foloseste de la inceput Rugaciunea Domneasca de la inceputul ei, rostind-o ar trebui sa simtim imbratisarea ingerilor, pentru ca nu mai numim pe cel care ne-a zidit Dumnezeul nostrum, ci il numim Tatal nostru.
Aceasta rugaciune este un inceput de lupta duhovniceasca impotriva tristetii, a nervozitatii, a nestiintei, a ispitei. Este pasul care ne duce aproape de Dumnezeu, intro-ul catre linistea sufletului incarcat de agitatia zilnica. Vitamina diminetii si cantecul de leagan spre noapte. Sfintii Parinti spun despre felul cum san e rugam: “Intotdeauna roaga-te sa ai ochii care sa vada binele in ceilalti, o inima care iarta ce e mai rau, o minte care uita raul si un suflet care nu isi pierde niciodata credinta in Dumnezeu”.
Rugaciunea domneasca ne indeamna la iertare, caci oamenii care nu iarta isi fac mai mult rau decat ceilalti. In om este mereu o lupta catre lumina, rugaciuea este cea care a nascut Lumina Lumii, pe Hristos Domnul nostru. Cautandu-L in rugaciune, El te va calauzi neincetat, va fi hrana si linistea sufletului tau.