Dezlegarea la peste de Buna Vestire i-a trimis pe buzoieni la piata.

In fiecare an, la 25 martie, praznuim prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, Buna Vestire  sau popularBuna-Vestire Blagovestenia , zi in care este dezlegare la peste. Motiv pentru care magazinele specializate au fost luate cu asalt de catre buzoieni. Cozile au fost pe masura sarbatorii, iar buzoienii au cumparat peste dupa cum i-a tinut buzunarul.

Serbata in fiecare an la data de 25 martie, Buna Vestire contine in sine in mod virtual toate praznicele crestine. Odata cu acest eveniment se inaugureaza ‘plinirea vremii’ (Gal. 4, 4)si se descopera ‘taina cea din veci ascunsa’ (Efes. 3, 9), dupa expresiile pauline. Buna Vestire este socotita o sarbatoare a Maicii Domnului, dar ea este si praznicul Intruparii Domnului din Preasfanta Nascatoarea de Dumnezeu prin ‘umbrirea’ Duhului Sfant si, in acest sens, inceputul iconomiei mantuirii realizate de Fiul lui Dumnezeu Intrupat.

Una din cele mai vechi sarbatori dedicate Maicii Domnului, Buna Vestire este singurul praznic din ciclul mariologic care are un temei biblic. Potrivit Evanghelistului Luca, Arhanghelul Gavriil a fost trimis la Fecioara Maria, care era logodita cu dreptul Iosif din semintia lui Iuda, in Nazaretul Galileii, pentru a-i vesti Intruparea Fiului lui Dumnezeu. Felul in care arhanghelul ii vesteste acest lucru este inedit. Mai intai o intampina pe Fecioara Maria prin cuvintele: ‘Bucura-te ceea ce esti plina de har! Domnul este cu tine, binecuvantata esti tu intre femei!’ (Lc. 1, 28). Bucuria pe care i-o vesteste trimite la bucuria prezentei lui Dumnezeu, ce caracterizeaza mesajul evanghelic si care este opusa tristetii pacatului. Motivul alegerii divine nu ne este relatat si, desi Evangheliile nu ne spun nimic cu privire la trecutul Preasfintei Fecioare, din traditia orala, consemnata din vechime la Iuliu Africanul (sec. II), in evangheliile apocrife, in unele scrieri patristice si in imnografia Bisericii, aflam cateva amanunte care completeaza imaginea despre Maica Domnului si care justifica oarecum cuvintele ingerului. Astfel, aflam ca ea s-a nascut in urma rugaciunilor parintilor ei Ioachim si Ana, ca a fost inchinata Templului, unde a si petrecut de la 3 la 15 ani, ca in Templu a trait in rugaciune, curatie si studiu etc. Desi fericita de arhanghel, Maica Domnului se mira in sine de felul in care este abordata: ‘Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta?’ (Lc. 1, 29). Mesajul pe care ingerul il transmite in continuare ii vesteste ca felul adresarii initiale isi are temeiul in faptul ca ea a aflat bunavointa (har) inaintea lui Dumnezeu si ca a fost aleasa sa zamisleasca pe Fiul lui Dumnezeu (Fiul Celui Preainalt), pe Mesia cel asteptat (Domnul Dumnezeu Ii va da tronul lui David, parintele Sau). Dovedind maturitate spirituala si multa smerenie, Maica Domnului cere explicatii: ‘cum va fi aceasta de vreme ce eu nu stiu de barbat?’ (Lc. 1, 34). Atunci i se descopera faptul ca zamislirea va fi prin pogorarea Duhului Sfant, iar ca semn ii vesteste zamislirea Elisabetei, care era stearpa. In urma acestui dialog, Maica Domnului se supune alegerii divine rostind: ‘Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau!’ (Lc. 1, 38).

Fiat-ul Fecioarei si recrearea lumii

Mantuirea este un dar de la Dumnezeu, dar acesta nu forteaza libertatea omului, de aceea este necesara si participarea acestuia. Este vorba de acea sinergie sau impreuna-lucrare a omului cu Dumnezeu pentru a dobandi mantuirea. Daca acest lucru este valabil pentru fiecare persoana, care este un microcosmos, el poate fi urmarit si la scara mai mare a iconomiei mantuirii lumii realizate de Fiul lui Dumnezeu Intrupat. Chiar momentul Intruparii nu se petrece fara acordul Fecioarei Maria. Acel fiat (Fie mie dupa cuvantul tau! – Lc. 1, 38), pe care il rosteste Preacurata arhanghelului, acum la Buna Vestire, aminteste de fiat-ul din cartea Facerii de la crearea lumii (Şi a zis Dumnezeu sa fie… – Fac. 1, 3). Astfel, daca Dumnezeu creeaza omul fara participarea acestuia din urma, nu il mantuieste decat cu participarea lui. Practic, fara acest fie al Fecioarei Maria, Intruparea nu era posibila. Recrearea lumii (palinghenesia, cf. Mt. 19, 28) incepe prin Intrupare, iar acordul pe care Fecioara Maria il exprima reprezinta participarea umanitatii la aceasta lucrare.

Inceputul mantuirii si aratarea Tainei celei din veac

Deoarece acum Fiul lui Dumnezeu se pogoara in pantecele Fecioarei Maria prin Duhul Sfant pentru a Se inomeni, Buna Vestire este radacina sau temeiul tuturor praznicelor, intrucat toate celelalte momente importante ale iconomiei mantuirii serbate in cadrul anului bisericesc deriva din ea. In acest sens, putem afirma ca toate celelalte praznice sunt cuprinse virtual in praznicul Bunei Vestiri, sau ca praznicul de astazi este ‘inceput’ al tuturor celorlalte. Acum ‘taina cea din veci ascunsa’ (Efes. 3, 9, Col. 1, 26; Rom. 16, 25), cum o numeste Sfantul Apostol Pavel, adica felul in care Dumnezeu va rascumpara pe omul cazut in pacat, nu numai se descopera, ci si incepe sa se infaptuiasca prin zamislirea dumnezeiescului Prunc. Acest adevar este surprins extraordinar de imnograf in troparul sarbatorii: Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu Fiu Fecioarei se face si Gavriil harul bine-l vesteste. Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa-i strigam: Bucura-te, cea plina de har, Domnul este cu tine!

O intreita buna vestire

Pornind de la etimologia cuvantului evangelion (veste buna), textul din Luca I, 26-56, suportul biblic al sarbatorii, este socotit de exegeti o ‘evanghelie in Evanghelie’, descoperind o intreita buna vestire: catre, de la si despre Maica Domnului. In primul rand, este o buna vestire catre Maica Domnului, ca una ce a fost aleasa de Dumnezeu pentru ca Persoana dumnezeiasca a Fiului sa ia trup omenesc din ea. Beneficiara acestei vesti extraordinare a pogorarii lui Dumnezeu este, in primul rand, Maica Domnului. Ea este cea aleasa sa participe la taina iconomiei mantuirii intr-un chip unic, zamislind trupeste fara tata de la Duhul Sfant, pe Fiul cel nascut din veac fara mama. Vestea cea buna catre ea, este tocmai aceasta intimitate extraordinara cu Persoana Fiului Care isi ia trup din ea situatie care o face unica si justifica titlul de ‘Nascatoare de Dumnezeu’. Zamislind pe Fiul, doar in Maica Domnului ‘ca niciodata, inima omului cu inima Domnului au batut si bat laolalta’ (Acatistul Rugului Aprins). Pe de alta parte, este o buna vestire si de la Maica Domnului. Evanghelistul Luca este singurul care reda evenimentul Bunei Vestiri, convorbirea Sfintei Fecioare cu Elisabeta, rudenia sa, precum si imnul Maicii Domnului. De unde stia Sfantul Evanghelist Luca aceste date? Ce izvoare a folosit pentru Evanghelia sa? Exegetii sunt astazi de acord ca una din sursele Sfantului Luca pe care le-a cercetat ‘cu de-amanuntul’ (Lc. 1, 3) a fost si Sfanta Fecioara Maria. Numai din gura ei putea afla aceste lucruri autorul Evangheliei a III-a. Nu in ultimul rand, avem astazi si o buna vestire despre Maica Domnului. Textul Sfantului Luca, desi nu spune nimic despre copilaria Maicii Domnului, prezinta totusi cateva date suficiente pentru a schita portretul religios-moral al Nascatoarei de Dumnezeu. Astfel, ea este atat de curata, incat manifesta o familiaritate cu puterile ingeresti, se tulbura, noteaza Evanghelistul, de ‘cuvantul’ solului ceresc, iar nu de aparitia sa. Prin raspunsul sau, Fecioara Maria da dovada de multa maturitate duhovniceasca, precum si de smerenie. Imnul pe care il rosteste la intalnirea cu Elisabeta (Lc. 1, 46-55) ne arata deplina sa formatie biblico-teologica.

Sarbatoare dedicata Maicii Domnului cu tinere din secolul al IV-lea

Buna Vestire sau Blagovestenia, cum este numita in popor pe filiera slavona, este unul din cele mai vechi praznice dedicate Maicii Domnului, fiind de timpuriu confirmat in vechi documente. Astfel, se cunoaste faptul ca in sec. IV-V s-a zidit o biserica la Nazaret pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit vestea arhanghelului despre nasterea dumnezeiescului Prunc. Data sarbatorii a variat la inceput. In vechime ea a fost praznuita la 5 ianuarie sau, local, mai ales in Apusul Europei, la 18 decembrie. In Rasarit, data serbarii s-a generalizat la 25 martie, odata cu stabilirea datei de 25 decembrie pentru praznicul Nasterii Domnului. In Apus, acest lucru se intampla abia in secolul al XI-lea. Asadar, Buna Vestire este asezata exact cu 9 luni inainte de Nasterea Domnului, intrucat acum S-a zamislit Pruncul dumnezeiesc in pantecele Fecioarei. De aceea, in Apus praznicul se numeste Sarbatoarea Zamislirii Domnului (Festum Conceptionis Christi). Acest lucru confirma faptul ca la inceput sarbatorile Maicii Domnului erau, in forma lor primara, praznice ale Mantuitorului. Dintre omiliile celebre la acest praznic, precum si dintre comentariile la textul din Luca 1, 26-55, amintim: omilia patriarhului Proclu al Constantinopolului (sec. V), omilia episcopului Vasile al Seleuciei, talcuirile Sfantului Maxim Marturisitorul la acest praznic cuprinse in Viata Maicii Domnului (lucrare pastrata doar in limba georgiana), omilia Sfantului Grigorie Palama, comentariile Sfantului Teofilact al Bulgariei la textul lucanic, talcuirea Sfantului Nicodim Aghioritul la cantarea Maicii Domnului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy Settings