Un prim pas către realizarea consorțiului public între Spitalul Universitar de Urgență București și spitalele din județul Buzău, proiect ce prevede un management integrat al tuturor unităților spitalicești din județ. Astăzi, președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, a avut o întâlnire de lucru cu prof. dr. Cătălin Cîrstoiu și cu medicul Carmen Orban, în vederea punerii bazelor unei colaborări extrem de importante pentru județ.
Întrevederea a avut loc în biroul președintelui Consiliului Județean Buzău, acolo unde, săptămâna trecută, s-a aflat investitorul care a cedat municipalității terenul pentru construirea spitalului municipal.
Într-o postare pe Facebook, Marcel Ciolacu a transmis că, în cel mult șase luni, consorțiul care va îmbunătăți semnificativ activitatea spitalelor din Buzău va fi gata:
„Am pus bazele primului consorțiu public între Spitalul Universitar de Urgență București și toate spitalele din județul Buzău.
În acest demers lucrăm împreună cu Cătălin Cârstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, și cu Carmen Orban, medic și senator de Buzău, implicată direct în acest proiect.
Am stabilit un plan clar de acțiuni și activități, astfel încât consorțiul să devină funcțional în următoarele șase luni. Spitalele din județul Buzău vor fi mai bine conectate între ele și cu expertiza medicală universitară, iar acest lucru se va reflecta în mod concret în calitatea îngrijirii pacienților.” a scris președintele Consiliului Județean pe Facebook.
Consorțiile administrativ din sistemul de sănătate presupun unirea mai multor unităților spitalicești dintr-o regiune pentru o mai bună gestionare a resurselor umane, financiare și materiale și sunt prevăzute în pachetul al doilea de măsuri pentru corecție bugetară.
Unitățile arondate Spitalului Județean nu își pierd personalitatea juridică.
Potrivit ministrului Sănătății, o astfel de modificare va duce la o îmbunătățire a serviciilor medicale oferite populației din zonele pe care le deservesc aceste unități sanitare.
„Conceptul de consorțiu administrativ al unităților sanitare nu presupune transformarea unui spital orășenesc, de exemplu, în secție exterioară a Spitalului Județean. El rămâne de sine stătător, însă coordonarea administrativă, conducerea administrativă a unității sanitare se desfășoară dintr-un singur punct. Practic devine o rețea de unități sanitare la nivelul județului condusă și administrată dintr-un singur punct și, da, ele se pot reorganiza în sensul în care nu se mai suprapun anumite specialități. Vă dau un exemplu: dacă există un spital în care avem patru chirurgi și un anestezist, el nu este funcțional. Sau există spitale în care avem chirurg, dar nu avem anestezist sau spitale în care avem anestezist, dar nu avem chirurg, ori ele nu pot fi funcționale din punct de vedere medical. Reorganizarea lor înseamnă că o anumită unitate sanitară poate deveni spital de paliație cronici și recuperare, de exemplu, și atunci toată resursa se duce în această direcție și în acea unitate se întâmplă doar acest lucru. Sigur, ambulatoriu de specialitate și unitatea de primiri urgențe rămân în toate unitățile sanitare pentru a putea acorda primul ajutor și prima intenție medicală pacientului, însă conceptul acesta că fiecare spital trebuie să ofere orice tip de serviciu medical s-a dovedit că nu mai este funcțional”, a argumentat ministrul Sănătății.
