A fost desemnat cuvântul anului 2025 de Oxford

Publicat: 06 decembrie 2025

Universitatea din Oxford a desemnat pentru 2025 termenul „Rage Bait” drept Cuvântul Anului, o expresie scurtă, cu două silabe, care descrie un tip de capcană emoțională pe internet, gândită să stârnească frustrare și furie. Alegerea vine într-un context în care tot mai multe dicționare prestigioase evidențiază concepte legate de comportamentul online și de felul în care interacționăm cu tehnologia și cu rețelele sociale.

Ce descrie, de fapt, termenul „rage bait”

„Rage bait” este definit în dicționarul Oxford ca fiind „conținut online creat cu scopul de a provoca reacții de furie prin intermediul mesajelor supărătoare sau frustrante”. De multe ori, „rage baiting”-ul este folosit ca tactică de a crește traficul cât și retenția internauților.

Expresia a înregistrat o creștere puternică în utilizare în 2025, în paralel cu alți termeni care descriu mediul digital, precum „AI Slop”, utilizat pentru conținutul evident generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Faptul că termenul rage bait există și a înregistrat o creștere atât de dramatică în utilizare înseamnă că suntem tot mai conștienți de tacticile de manipulare în care putem fi atrași online”, spune Casper Grathwohl, președintele Oxford Languages.

Oxford a mai avut de ales între „aura farming”, plasat pe locul al doilea, și „biohack”, aflat pe poziția a treia.

De la „brain rot” la „rage bait”: cum se schimbă limbajul despre internet

Cuvântul anului 2024 desemnat de Oxford a fost „brain rot”, care descrie conținut menit să îți scadă capacitatea de a gândi sau să îți scadă capacitatea de concentrare. Mai ușor spus, orice conținut „brain rot” este unul fără sens și bombastic.

Asemănător este și „rage bait”, iar potrivit lui Grathwohl, ele împart de fapt același ADN: „Împreună, creează un ciclu constant unde furia atrage retenția utilizatorului, amplificate de algortim, iar expunerea constantă ne poate epuiza mental”.

Totuși, simpla existență a acestor termeni arată că oamenii internetului încep să vadă diferențele dintre conținut normal, uman, și cel care chiar este menit să supere, să atace și să manipuleze. De exemplu, o postare cu multe comentarii precum „brain rot” sau „rage bait” îți pot atrage atenția că de fapt ce privești este pur și simplu o tactică de manipulare. Asemenea termeni nu doar descriu ce se întâmplă, ci ne ajută să fim mai atenți și mai selectiv la ce alegem să credem de pe rețelele sociale sau internet în general.

„Chiar dacă cineva nu l-a auzit niciodată până atunci, înțelege imediat la ce se referă”, a spus Casper Grathwohl, președintele Oxford Languages, într-un interviu. „Și oamenii vor să discute despre asta.”

Cum este ales Cuvântul Anului la Oxford

Cuvântul Anului stabilit de Oxford, o tradiție începută în 2004, este ales pe baza datelor extrase dintr-un corpus actualizat constant de aproximativ 30 de miliarde de cuvinte, provenite din surse media din întreaga lume anglofonă. Scopul este identificarea unor termeni noi sau în ascensiune, care reflectă tendințe sociale și culturale dovedite prin analiză.

La fel ca în anii precedenți, specialiștii Oxford au întocmit o listă scurtă, apoi au invitat publicul să voteze. Anul acesta a existat și un element inedit: candidații au fost transformați în personaje, prezentate în videoclipuri verticale, realizate de studioul creativ Uncommon. (Exemplu de prezentare: „Ceea ce lipsește unei momeli pentru furie în empatie, nuanță sau clasă nu compensează prin absolut nimic.”)

Câștigătorul final a fost desemnat de comitetul Oxford, ținând cont de voturile publicului – peste 30.000 de participanți – de conversațiile din spațiul public și de analizele statistice.

„Cuvântul Anului există pentru a-i face pe oameni să se gândească la locul în care ne aflăm ca societate, la cine suntem în prezent, prin felul în care vorbim”, a explicat Grathwohl. „Ideea este să generăm o discuție”, a mai spus acesta, potrivit New York Times.

Cuvintele care au devenit simboluri

De-a lungul timpului, printre cuvintele câștigătoare s-au numărat „selfie” (2013), „post-truth” (2016), „toxic” (2018) și „vax” (2021). În ultimii ani, selecțiile au fost influențate vizibil de cultura Generației Z și de mediul online