MARTI, CONSILIERII JUDETEANI PARAFEAZA UN ACORD DE INTERES MAJOR
Prin Dispoziția nr.143/11.06.2021 Consiliul Județean Buzău este convocat în ședință extraordinară de îndată, în data de 15 iunie 2021, ora 1030.
Ordinea de zi:
1.Proiect de hotărâre nr. 109/11.06.2021 privind aprobarea cooperării între Județul Buzău din România și Sectorul Botanica al Municipiului Chișinău din Republica Moldova
Conform proiectului de hotarare, prin acordul de cooperare, printre altele, părțile vor decide asupra următoarelor priorități: – asigurarea schimbului de experiență, bunelor practici pentru o activitate eficientă a autorităților administrației publice locale; – asigurarea comunicării, transparenței și schimbului de informații; – organizarea de activități comune cu caracter educațiv-patriotic, social, cultural și sportiv; – promovarea și susținerea relațiilor economice, agricole și a proiectelor de infrastructură; – susținerea sectorului asociativ, a programelor pentru tineret, educație, sănătate, agrement și voluntariat; – colaborarea în domeniul protecției mediului și amenajării teritoriului; – Susținerea reciprocă pentru realizarea proiectelor investiționale de interes public și privat; – promovarea măsurilor de încredere și relațiilor de parteneriat transfrontalier.
Municipiul Chișinău din Republica Moldova este format din următoarele sectoare:
Botanica – partea de sud; cuprinde orașul Sîngera și comuna Băcioi
Buiucani – partea centrală și de nord-vest; cuprinde orașele Durlești și Vatra, precum și satele/comunele Condrița, Ghidighici și Trușeni
Centru – partea centrală și de vest; cuprinde orașul Codru
Ciocana – partea de est; cuprinde orașul Vadul lui Vodă, precum și satele/comunele Bubuieci, Budești, Colonița, Cruzești și Tohatin
Rîșcani – partea centrală și de nord; cuprinde orașul Cricova și comunele Ciorescu, Grătiești și Stăuceni
Sectorul Botanica constituie o parte componentă a municipiului Chișinău, fiind amplasat în partea de sud-est a orașului și având o populație estimată de 220.000 de locuitori. A fost fondat conform Ucazului nr. 1494-IX, din 25 martie 1977 al Prezidentului Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a IX-a, fiind modificate hotarele raioanelor Lenin si Octombrie. În baza consiliilor acestor raioane a fost creat și corpul de consilieri. Sovietul raional la 31 martie 1977 s-a întrunit la prima sesiune, la care au luat parte 161 deputați.
Sectorul Botanica are următoărele hotare: de la hotarul orașului, din partea locălității Sîngera, de-a lungul hotarului din dreapta a luncii din Rîul Bîc, până la pasajul Muncești, de la pasajul Muncești, de-a lungul căii ferate, pâna la bd. Gagarin, 13, pe parte cu numere pare ale str. Fântânilor, str. Melestiu, 20, 24 pâna la intersecția cu viaducul, de-a lungul viaducului pâna la str. Hristo-Botev, partea impară a str. Hristo-Botev pâna la intersecție cu str. Ungureanu, partea pară a str. Ungureanu pâna la intersecție cu str. Grenoble, 169, partea impară a str. Grenoble și Drumul Băcioiului pâna la intersecție cu str. Bacioii Noi, cu microsectoarele Aeroport și a Cartierului Galata.
Toponimicul Botanica s-a afirmat datorită influenței Școlii de Horticultură, fondată în anul 1842. Datorită Școlii de Horticultură a fost înființat în Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „Grădina engleză”. Locuitorii din preajmă îi spuneau „Grădina botanică”. Această „Grădină engleză” (Parcul Botanic al Școlii) este considerată prototipul multor parcuri și grădini publice, apărute ulterior pe lânga numeroasele conace boierești. Iată de pe ce timpuri și de unde se trage numele fostei suburbii a Chișinăului – Botanica.
Denumirea Botanica a prins rădăcini în uzul curent al populației și, atunci când s-a renunțat la fosta împărțire administrativ-teritorială, sectorul a primit denumirea veche, istorică – Botanica.
