La inceputul lunii aprilie, a fost initiat un proiect de hotarare de guvern prin care se stopeaza hacuirea duzilor si revigorarea activitatilor legate de cresterea viermilor de matase. In Cislau exista o suprafata de peste 45.000 mp de plantatie de dud care ar putea fi salavata dupa adoptarea hotararii de guvern.

SC Seribuz SA Buzau, infiintata in baza HG 199/1991, societate care ar fi trebuit sa se ocupe de cresterea viermilor de matase, a intrat in istoria economica a judetului drept societatea care a dat nastere conflictului prin care ex- primarul Boscodeala a facut un schimb de terenuri pentru care s-a judecat pe timp de trei mandate. Un fapt mai putin cunoscut se leaga de un schimb de terenuri facut intre o zona cu potential maxim de la marginea municipiului si una cu potential zero din varful muntelui. Despre acest schimb nu s-a spus nimic, desi prefectul de la vremea respectiva stia toate dedesubturile, dar nu a putut interveni(!). Oricum, din tranzactia finala s-au stors milioane de euro.

Dupa ce ani la rand a tolerat jefuirea fostelor statiuni de crestere a viermilor de matase, statul roman a hotarat acum, in ceasul al 12-lea, sa incerce sa o salveze de la disparitie. Daca nu va reusi, vom pierde 84 de specii de viermi, dintre care 8 indigene si, odata cu ele, posibilitatea de a mai produce vreodata acest tip de matase romaneasca.

Istorica sericulturii  a inceput in nordul Bucurestiului inca din 1906, cand s-a infiintat, in zona Cotroceni, prima statiune sericicola cu pepiniera de duzi, din ale caror frunze se hranesc viermii. In urmatoarele sapte decenii, statiunea s-a extins si s-a reorganizat de cinci ori. Pana in 1977, spre exemplu, acesta ajunsese sa detina terenuri extinse in Baneasa, sa faca cercetare de inalta performanta si sa coordoneze activitatea altor centre de profil din tara. In consecinta, primise numele de Statiunea Centrala de Productie si Cercetari pentru Sericicultura. A fost perioada de maxima inflorire a cresterii viermilor de matase in Romania, cu peste o suta de ferme sericicole si plantatii de mii de hectare de duzi, in intreaga tara. In acea vreme, tara noastra se numara printre cele mai mari producatoare de matase din Europa.

Dupa Revolutie, in baza HG nr.199/199, intregul patrimoniu al statiunii din Baneasa a trecut in administrarea nou-infiintatei Sericarom SA, al carei actionar unic este Agentia Domeniilor Statului (ADS). Foarte curand dupa aceasta ultima reorganizare aveau sa inceapa si problemele pentru fosta statiune.
Terenurile au atras atentia oamenilor de afaceri care cumparau pamant in zona ca sa aiba pe ce construi cluburi, hoteluri, magazine si cladiri de birouri. A fost nevoie de doar cativa manageri ai ADS si de cativa ministri ai Agriculturii care sa aplece urechea la diverse astfel de propuneri din piata si suprafete importante de plantatii de dud care apartineau societatii au ajuns pe maini straine.
Abia pe 2 aprilie 2018 a lansat MADR in dezbatere publica un proiect de hotarare de Guvern care sa indrepte lucrurile, in masura in care acest lucru se mai poate face acum, dupa cate pierderi a suferi societatea.

In prezent, potrivit proiectului de hotarare de guvern, Sericarom SA mai detine in Baneasa doar putin peste 11.000 de metri patrati. In plus, mai are in localitatea Cislau din judetul Buzau 45.102 metri patrati (suprafata care fusese de asemenea vanduta dar pe care a reusit, ulterior, sa o recupereze, in instanta) si urmeaza sa primeasca, odata cu transformarea in statiune de cercetare inca 35.000 metri patrati de teren in localitatea Stoenesti din judetul Giurgiu si alti 37.000 de metri patrati in cinci comune din judetul Dolj.

Cum vrea Ministerul Agriculturii sa salveze Sericarom SA de la disparitie?

Se incerca transformarea societatii intr-o statiune de cercetare, care sa functioneze in subordinea Universitatii de Stiinte Agricole si Silvice ‘Gheorghe Ionescu-Sisesti’ din Bucuresti si sa fie coordonata de Ministerul Agriculturii. In acest fel, unitatea de sericicultura va putea fi finantata de la bugetul de stat, pe componenta de cercetare, iar ulterior va putea ajunge sa se si autofinanteze