ZIUA IMNULUI…FARA VERSURI
La 29 iulie 1848, ‘Deşteaptă-te române!’ a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ‘Un răsunet’ de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ‘Foaie pentru minte, inimă şi literatură’, pe o melodie culeasă de Anton Pann.Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ‘o adevărată Marsilieză românească’.
La 29 iulie 2014, pe platoul din Piata Dacia, s-a derulat ceremonia militara organizata cu prilejul Zilei Imnului Naţional al României. La oficiala au stat George Sava-subprefect de Buzau, primarul Constantin Boscodeala, vicele Sebastin Radu, vicele Cristi Romanescu si alti militanti locali de stanga, centru ori dreapta. Cum era si firesc, momentul forte al ceremoniei a fost intonarea imnului national. Numai ca, cel putin la Buzau, imnul national ‘Deşteaptă-te române!’ a fost intonat fara versuri. Doar melodic. Cauzele pot fi doua: una s-ar referi la crisparea care-l cuprinsese pe subrefect care se misca precum un robotel, iar a doua s-ar putea sa aiba legatura cu strofa lui Traian. In atari conditii, imnul national a fost, cel putin astazi, o adevarata Marsilieza buzoiana. (T.P)