Calendar Crestin Ortodox
BREAKING NEWS

VINE PRESEDINTELE ?

VINE PRESEDINTELE ?
25 Oct
9:43

Podul de la Maracineni ramane un simbol pentru felul in care se desfasoara lucrurile in Romania. Mai putin elegant spus, Doreii devin simbol national.Vorbim  foarte mult despre lucrurile care trebuie facute, nu se intampla nimic si asta pentru ca una spunem si alta facem, iar despre responsabilitate nici nu poate fi vorba. Ministrii si partidele care ii sustin uita promisiunile din programele de guvernare, cei care sunt sub ministri sunt pusi sa gadile partidele intr-un mod placut, pe cand cei care taie si spanzura sunt in linia a treia si-i baga la apa pe cei din primele doua locuri. Aici ar trebui sa facem ceva vorbire si despre institutiile care scapa din vedere obiective de interes national.Pentru a demonstra cele cateva considerente, sa facem un remember de cateva fraze pentru perioada dinainte de mai 2005 si dupa…

Pe vremea ministrului Basescu…

Putini isi mai aduc aminte de perioada in care DN 2 E 85 se afla in faza de modernizare. La acea vreme, ministerul transporturilor era condus de Traian Basescu. De altfel, ministrul Basescu era nelipsit de la taierea panglicilor, pe tronsoane, iar spriturile se raceau la un restaurant din apropierea podului faramitat de „termite”.Firmele care au lucrat la programul de reabilitare a drumui national 2 E 85,  sunt :

-JV COLAS/SCREG/SCCF IASI, tronsonul Urziceni – Buzau; Buzau – Rm. Sarat
-COLAS SA, tronsonul Rm. Sarat – Marasesti.

Avertizari neluate in seama

In noaptea de 5/6 mai 2005, podul de la Maracineni se incovoia paralizand traficul pe cel mai important drum care leaga Moldova de Capitala. Podul de la Maracineni a fost construit in 1932, iar in 1982 a fost largit. La inceputul lunii mai, 2005, in urma ploilor abundente, podul s-a rupt in doua bucati. Cauza… In anul 1999, Iptana SA a intocmit un studiu de amenajare si regularizare a albiei raului Buzau. Pe baza acestui studiu, societatea SCREG Romania (SCREG a fost preluata de compania franceza Colas SA) a excavat in zona pilonilor centrali a podului de la Maracineni, insa, conform specialistilor, ar fi trebuit sa amenajeze si un bazin de depuneri pentru a se evita dezgolirea pilonilor. Consiliul Judetean Buzau a avertizat printr-o adresa SC SCREG Romania SRL sa nu mai sape atat de aproape si de adanc de pilonii podului. Fostii reprezentanti ai Consiliului Judetean Buzau aratau presei ca au fost amenintati prin avocatii companiei franceze sa se tempereze. Probabil pentru ca firma, preluata de Colas SA avea nevoie de pietris mult, ieftin si piatra concasata pentru Autostrada Soarelui” si pentru E85. In linii mari, acestea sunt motivele care au dus la ruperea podului.

30 octombrie 2005, pe vremea presedintelui Basescu   

Legatura rutiera intre Muntenia si Moldova a fost redata pe neasteptate, dupa sase luni de la intreruperea cauzata de inundatiile din vara, sambata, la ora 17, prin repunerea in functiune a podului de la Maracineni. Eforturile echipei de constructori au fost remarcabile, dat fiind faptul ca podul a fost aproape ras de viitura de pe raul Buzau, din luna mai. Costurile refacerii podului se ridica la aproape 500 miliarde lei vechi.

Evenimentul i-a luat prin surprindere pe localnici si pe participantii la traficul rutier, care stiau ca podul refacut va fi inaugurat de ziua presedintelui Basescu, pe 4 noiembrie. La ora reluarii circulatiei rutiere pe podul de la Maracineni, la fata locului s-a aflat doar o parte dintre autoritatile locale, care parca erau intelese sa nu faca tam-tam in lipsa presedintelui, omul care a impulsionat refacerea structurii rutiere prin cele 16 vizite efectuate in zona. La vremea aceea, Victor Mocanu diriguia Consiliul Judetean, iar Cristi Bagiu…Prefectura.

Garantat pe viata

Stefan Hanganu, director general la Grup Colas SA, firma de constructii careia i-au fost atribuite lucrarile de refacere a podului, ne asigura cu nonsalanta:

Pe ce perioada se intinde garantia lucrarii?

Sunt 24 de luni, in care noi trebuie sa intervenim pe cheltuiala noastra, sa facem reparatii. Este insa o garantie pentru lucrarile care se vad, constructorul raspunde pe toata viata existentei lucrarii.

Si daca mai vine o viitura peste 25 de luni, podul va rezista sau va trebui iar refacut?

Lucrarile de consolidare care s-au facut acum – incinte de minipiloti injectati cu ciment – garanteaza pentru rezistenta podului. E o lucrare definitiva, pe sute de ani.


22 octombrie 2017, pe vremea presedintelui Iohanis

Prefectul Judeţului Buzău a  informat că  s-a emis de către Ministerul Transporturilor autorizaţia de construire pentru ”Lucrări de întreţinere periodică la pod pe DN2 km 114+570 (calea 2) peste râul Buzău”, ordinul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti de începere a lucrărilor şi a fost predat de Secţia de Drumuri Naţionale Buzău amplasamentul către firma executantă (Freyrom SA Piteşti).  Potrivit soluţiei tehnice adoptate în cadrul proiectului, principalele etape în calendarul lucrărilor sunt: organizarea de şantier – până pe data de 10 noiembrie 2017; lucrări de consolidare/reparaţii la pilele (picioarele) podului şi la alte elemente structurale, fără închiderea circulaţiei rutiere pe calea 2 (până în luna martie 2018); închiderea completă a circulaţiei rutiere pe calea 2 şi devierea întregului trafic auto în ambele sensuri pe calea 1, începând din luna martie 2018, până la finalizarea lucrărilor programate să dureze 8 luni.

Mai 2017, IPTANA intra in insolventa

IPTANA, cea mai veche companie de proiectare din domeniul infrastructurii de transport din România. A fost înfiinţată în anul 1953, sub denumirea de Institutul de Proiectări Hidrotehnice şi Drumuri (IPHD). În 1991, s-a transformat dintr-o companie de stat în una privată iar în 1999 a fost preluată de către salariaţi.Surse din industria construcțiilor au comentat în ultimii ani de mai multe ori faptul că activitatea și personalul IPTANA a fost transferată pe firma Transproiect 2001 care are acționar – persoană juridică chiar pe IPTANA. Transproiect 2001 are același sediu cu IPTANA, într-o clădire situată în spatele Ministerului Transporturilor și este condusă de un fost fost angajați IPTANA. Firma intrată în insolvență apare ca fiind unul dintre principalii clienți ai Transproiect 2001 SA. În luna mai acționarii Transproiect 2001 SA s-au întâlnit pentru a schimba denumirea societății în IPTANA Transproiect SA.

Precizam la inceputul articolului ca in anul 1999, Iptana SA a intocmit un studiu de amenajare si regularizare a albiei raului Buzau.

Dupa 18 ani…

Anul acesta, Transproiect SA a realizat expertiza tehnica „Pod pe DN 2 km 114+570(calea 2) peste raul Buzau, la Buzau”, lucrare ce reprezinta baza de pornire a refacerii pe viata a legaturii terestre dintre Capitala si Moldova.

Cine ne da garantia lucrarilor de la Pod?

Licitatia pentru lucrarea„Pod pe DN 2 km 114+570(calea 2) peste raul Buzau, la Buzau” a fost adjudecata Freyrom SA Piteşti, filiala din Romania a Grupului francez FREYSSINET. Lider în construcţii civile şi a lucrărilor de artă specializate, Grupul Freyssinet activează în domeniul construcţiilor, a ranforsării structurilor şi a solurilor şi în întreg ciclul de viaţă a centralelor nucleare. Freyssinet, cu filiale peste 75 de filiale în 60 de ţări, este renumită în domeniul post-tensionărilor, al montării hobanelor, al ajustărilor structurale şi al reparaţiilor prin tehnici specializate.

Vine Iohannis sau DNA ?

Multi se intreaba daca presedintele Iohannis va calca pe urmele predecesorului si va veni sa viziteze santierul de la Maracineni. Cu siguranta, daca nu o sa vine, va trimite DNA-ul sa cereceteze, cel putin acum, cauzele care conduc la „ruperea periodica a picioarelor” de pod ( sa nu uitam ca si podul de la Vadu Pasii este intr-o situatie similara) si de cea viata garantata de catre constructor a fost asa de scurta….
P.S. La vremea ruperii podului, presa dezvaluia cate ceva depre firma care s-a ocupat de DN 2 E 85: „Compania franceza Colas era situata, din punct de vedere al potentialului financiar pe locul cinci in topul firmelor din Europa Cemtrala si de Vest. Colas este o divizie a grupului Bouygues, cunoscut deja pentru parteneriatele cu Bechtel.
Mai mult, dupa cum se scria la vremea respectiva, BERD a “recomandat” in repetate randuri guvernelor finantate contractorul cel mai potrivit al lucrarilor. In Romania, companiile franceze au acaparat in ultima perioada contracte ministeriale pentru cele mai vanate proiecte de infrastructura”.

 

« »

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy Settings