SARBATOAREA NOASTRA

În 1993, ONU a declarat data de 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

Preşedintele Klaus Iohannis: “Ziua Mondială a Libertăţii Presei este un prilej de reflecţie asupra rolului important pe care îl are mass-media în societate. Servirea interesului public şi informarea corectă a cetăţeanului reprezintă repere fundamentale în exercitarea profesiei de jurnalist. O democraţie fără o presă liberă nu poate fi una autentică”

Presa romaneasca s-a confruntat, in ultimul an, cu probleme structurale scoase tot mai des la iveala de actiunile DNA si ale Justitiei, desi in indexul global al libertatii presei pozitia Romaniei s-a imbunatatit, arata cel mai nou raport Freeex – Libertatea Presei in Romania 2015-2016, dat publicitatii marti de Activewatch. Potrivit acestuia, Justitia “a reusit sa scoata la iveala metodele prin care mass-media au fost aservite in ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finantare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice institutii de presa, folosirea presei pentru santaj sau implicarea ei in acte de coruptie la cel mai inalt nivel”.

Problemele presei romanesti, asa cum au fost identificate de Reporteri fara Frontiere, organizatie care, in ultimul sau index global al libertatii presei, plaseaza Romania pe locul 49 (locul 52 in anul precedent): “Politizarea excesiva a mass-media, mecanisme corupte de finantare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redactiilor de catre serviciile de informatii – efecte ale transformarii mass-media in instrumente de propaganda politica in ultimii ani”.
Cateva evenimente identificate de raportul publicat de organizatia Activewatch:

• Meseria de jurnalist este in continuare folosita abuziv de unele persoane pentru a intimida, santaja sau pentru a face trafic de influenta.

• Dosarele DNA au probat cum politicieni de la varf dictau continutul editorial al unor institutii de presa importante.

• Mai multi jurnalisti au fost indepartati din redactii din cauza ca nu s-au aliniat orientarii politice a acestora.

• Unele autoritati locale au facut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor.

• Numeroase autoritati centrale si locale evita in mod sistematic sa raspunda la solicitari de informatii.

• Disponibilizarile in redactii au continuat si in anul 2015, efect al dificultatilor economice care afecteaza piata de media.

• Au fost lansate produse consistente de media online, initiate de jurnalisti cu experienta, si a aparut o noua agentie de stiri.

• Apropierea anului electoral a generat o adevarata competitie in mediul politic in vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiara si de problemele penale ale patronilor.

• Dorinta unor actori politici de a reincrimina insulta si calomnia ramane un pericol constant pentru libertatea de exprimare.

• Jurnalistii romani continua sa fie tinte ale comportamentului agresiv. Multi dintre cei care ataca fizic sau verbal jurnalistii sau incearca sa ii intimideze sunt politicieni, functionari publici, oameni de afaceri.