REINTOARCEREA PROSTIEI DIN ANII ‘80
De la 1 septembrie 2013, intră în vigoare HG nr. 613/2013 pentru modificarea şi comple-tarea Normelor metodologice de aplicare a 
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004. Potrivit actului normativ, gospodarii vor trebui să plătească acciză pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu. Pentru o cantitate de cel mult 50 de litri pe an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, acciza datorată statului este de 5 euro pe litru. Pentru ce depăşeşte nivelul de 50 de litri pe an, acciza e de 10 euro pe litru. În cazul în care gospodarul apelează la serviciile unei distilării înregistrate ca antrepozit fiscal de producţie, să-i prepare ţuica din fructele pe care el le aduce, unitatea respectivă trebuie să-i reţină acciza, inclusiv pentru cantitatea de 50 de litri destinată consumului propriu.
Câţi bani ar trebui să incaseze statul? Suma teoretica este extrema, insa nu va incasa mare lucru deoarece ţăranii nu o să dea buzna sa spuna cata tescovina au in gospodarie. Asta pe de o parte. Pe de alta, onor stat nu are cum sa impuna respectarea legii atata timp cat si- bramburit personalul, nu este capabil să stăpânească evaziunea fiscală din pieţe, unde se vând legume şi fructe de import, la vedere, fără documente de intrare şi fără case de marcat. Efectul acestui act normativ este unul singur: câteva milioane de gospodari, care până de curând produceau legal ţuică pentru consumul propriu, vor intra în rândul evazioniştilor.
Reantoarcere in timp…
În anii ´80, era interzisă fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile individuale. Statul comunist avea monopolul asupra producţiei şi, de aceea, interzisese populaţiei să deţină teascuri şi alambicuri. Cine încălca legea se putea alege cu câţiva ani de puşcărie.
În zilele noastre, statul nu mai interzice producţia de alcooluri în gospodăriile populaţiei, dar vrea să o impoziteze.
