Obiceiuri si traditii

O traditie tinută în toată tara este cea din Vinerea Patimilor, când crestin-ortodocsii se duc la biserică si trec pe sub masă de trei ori, ritual ce ar obiceiuri de floriisemnifica cele trei opriri avute de  Iisus pe drumul către răstignire. Dintre obiceiurile acestei perioade, cea mai frecventă este aceea care spune că vremea de la Florii o prevesteste pe cea de Paste.

OLTENIA

În Oltenia, în noaptea de miercuri spre joi din Săptămâna Mare, oamenii de la sate obisnuiesc să pregătească un foc mare în curte, în care ard doar lemne de alun si boj. Lângă foc, se pun o masă si mai multe scaune, pentru mortii despre care se spune că îi vizitează pe cei pe care i-au lăsat în urmă. Pe masa de lângă foc, se pun mai multi colaci si mai multe căni cu apă. Cănile si colacii se aduc în casă după ce focul se stinge, dar se pun înapoi în dimineata următoare, când se reaprinde focul din nuielele rămase. După ce focul se stinge iar, colacii si cănile cu apă se dau de pomană pentru sufletele celor ce au murit. În ceea ce priveste Ziua de Florii, în această regiune a tării, oamenii se duc să ia ramuri de salcie sfintite, de la biserică, pentru pomii din curte care n-au făcut fructe în anii precedenti. Cu rămurica de salcie într-o mână si cu securea în cealaltă, omul trebuie să ameninte pomul, fluturând securea si să rostească: “Dacă nu faci (ce fruct ar trebui să facă), te tai!”

MARAMURES

În Maramures, în Duminica Floriilor, oamenii aduc la biserică ramuri înflorite de salcie, ca să fie sfinţite de preoţi. Acestea vor fi apoi păstrate tot anul la grinda casei. Traditia spune aceste ramuri de salcie vor proteja casele, animalele si oamenii. Locuitorii maramureseni obisnuiesc si să pregătească pâini decorate cu diferite flori de aluat, care sunt servite si mâncate în aceasta zi de întreaga familie. si, tot de Florii, în satele din Tara Lăpuşului are loc „Masa Moşilor” (adică pomana morţilor). În Joia Mare, copiii să arunce cu pietre în casele evreiesti, ca o pedeapsa pentru că acestia L-au răstignit pe Iisus. Aceasta traditie încă se mai păstrează în anumite zone, unde copiii aruncă simbolic cu câteva pietricele in casele evreilor.

MOLDOVA

Si în Moldova există câteva traditii si superstitii legate de această zi. Despre cei care se împărtăsesc în Duminica Floriilor, de pildă, se spune că orice dorintă pe care si-o pun în momentul în care se apropie de preot, se va îndeplini. Totodată, bărbatii modoveni obisnuiau să se încingă cu ramuri de salcie peste mijloc, crezând că acestea îi vor apăra de boli si îi vor face mai puternici. Fetele de aici, pe de altă parte, pun, în noaptea de Florii, busuioc sfintit sub pernă, pentru a deveni mai frumoase si mai sănătoase.

Se crede si că cine înghite unul sau trei mugurasi de salcie în ziua de Florii va fi sănătos tot anul si că va fi ferit mai ales de durerile de gât. În această zi se mai consideră propice să se sădească pomi pentru ca acestia să se prindă usor si să rodească. Totodată, conform superstitiei moldovenesti, dacă atingi cu salcie sfintită un obiect sau un animal pregătit de vânzare, se vor îmbulzi cumpărătorii la fel ca oamenii care vin, în ziua de Florii, să ia ramuri sfintite.

ARDEAL

În Ardeal, fetele nemăritate obisnuiau să facă descântece pentru dragoste în noaptea de Florii. Se luau si aici ramurile sfintite de salcie, care se puneau în pământ, pentru a aduce rod bun holdelor. Din câteva dintre ele se faceau coroane şi se duceau la morminte, pentru a le da acestora lumină şi alinare pe lumea cealaltă.

BANAT

În Banat, o mare importanţă o are Joia Mare. Exista credinţa că, în această zi, un personaj mitologic feminin, Joimăriţa, umbla prin sate şi le pedepsea pe fetele care nu îşi terminau de tors lâna. Pe fetele leneşe, conform legendei, le lua la ea acasa şi le mânca.

BUCOVINA

Sarbatoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din aceasta zi sunt interpretate, în regiune, ca prevestiri pentru anul în curs.  Se spune, de pildă, că, dacă de Florii ies broastele, atunci vara va fi frumoasă. si aici se sfintesc, în Duminica Floriilor, ramurile de salcie. Ramura e dusă acasă si asezată la icoane pentru spor în casă, dar si pentru ca fetele să aibă noroc în dragoste. De asemenea, ele se folosesc si în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătătirea vederii. Cât despre Săptămâna Patimilor, în Bucovina, se crede că, dacă moare cineva în această perioadă, sufletul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. În Joia Mare, a Patimilor sau Joia Neagra se credea că mortii veneau pe la vechile lor locuinte si rămâneau acolo până la Duminica Mare. Nu se spală rufe în această zi si se spune că, dacă se pune closca pe ouă, din ouăle pe care le va cloci vor ieti numai cocosi. Se dă de pomană si uliului, pentru a nu mânca puii vara si se crede si că, cine doarme în aceasta zi, va fi lenes tot anul. Despre cine posteste din Joia Mare până la Pasti, se spune că va sti cu trei zile înainte când va muri, iar, despre Sâmbăta Mare, se spune că este unica zi din an femeile ar avea voie să-si bata barbatul.

DOBROGEA

In Dobrogea, Duminica Floriilor mai este denumită Lăzărelul sau Duminica lui Lazăr. În această zi, femeile si copiii din zonă fac un dans ritualnic ce ar simboliza renasterea vegetatiei. Duminica Floriilor este denumită si a lui Lazăr întrucât legenda spune că, în această zi, Lazăr a murit într-un accident în pădure, după ce plecase să adune hrană pentru animale. Mama si surorile l-au bocit tare, drept pentru care, din mormantul lui, se înaltase un copac mare, cu ramuri bogate. În această regiune, se spune că, cei care nu serbează Ziua lui Lazăr, nu vor avea un an bun si se vor umple de pistrui.

MUNTENIA

În Muntenia, exista o supersititie conform căreia oamenii nu se spală pe cap în ziua de Florii, deoarece aceasta e considerată duminica în care înfloresc copacii; si, din aceasta cauză, oamenii care-si spală părul, riscă să le albească. În ajunul Floriilor, se efectueaza, conform traditiei, un ceremonial complex, dedicat unei zeităti a vegetatiei – Lazărica. Este un obicei practicat numai de fete. Una dintre fetele participante la ceremonial, numita Lăzărita, se îmbracă în mireasă. Aceasta, împreuna cu alte fete cu care formeaza o mică ceată, colinda în fata ferestrelor caselor în care au fost primite.
Lăzărita se plimbă cu pasi domoli, înainte si înapoi, în cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazăr plecat de acasă, conform legendei stiute si în Dobrogea.

Mihail Neicu

Privacy Policy Settings