FĂRĂ NOI HIDROCENTRALE ÎN EUROPA: UN MANIFEST

Timp de decenii în Europa am construit hidrocentrale de-a lungul râurilor noastre, deteriorând una dintre cele mai prețioase resurse pentru întreaga viață de pe Pământ: râurile și ecosistemele de apă dulce. A venit timpul să punem capăt expansiunii hidroenergiei în Europa, înainte de a nimici întregi ecosisteme și toate serviciile pe care acestea le asigură oamenilor și naturii. Hidroenergia nouă ar furniza un beneficiu neglijabil în tranziția către neutralitatea climatică în UE iar impactul ei ireversibil asupra biodiversității, peisajelor și uneori chiar asupra aprovizionării cu apă nu mai poate fi justificat.

HIDROENERGIA VERDE ESTE UN MIT

Hidroenergia are un impact sever asupra ecosistemelor de apă dulce, care sunt oricum deja amenințate. Doar 40% din apele de suprafață din UE (râuri, lacuri, zone umede, ape de tranziție și ape de coastă) sunt într-o stare ecologică bună și populațiile speciilor de peștilor migratori de apă dulce s-au prăbușit cu 93% în Europa, din 1970 până în prezent.

Construirea de hidrocentrale în Europa, inclusiv centrale mici și pe derivație, are consecințe negative privind debitului râurilor, migrația peștilor, pierderi de habitat, transportul sedimentelor și eroziunea, ca să amintim doar cele mai directe forme de impact, și este direct contrară angajamentelor exprimate în Strategia UE privind Biodiversitatea, de a readuce la curgere liberă 25.000 de kilometri de râuri.

Un studiu recent asupra efectelor barajelor în bazinul mediteranean arată că hidroenergia, incluzând proiectele mici, este cel mai important factor al potențialei extincții a speciilor de pești. Studiul concluzionează că ”dacă expansiunea hidroelectrică în regiune continuă așa cum este planificat, 74% (186) dintre toate (251) speciile de pești de apă dulce amenințate vor suferi un impact negativ, cu 65% (163) dintre ele urmând să sufere un declin doar din cauza proiectelor mici”. Construirea unei centrale hidroelectrice pe un râu este aproape ca o sufocare, uneori până la moarte. Nu există hidroenergie verde.

BENEFICIILE HIDROENERGIEI NOI ÎN EUROPA SUNT NEGLIJABILE

Contribuția preconizată a hidrocentralelor planificate, în tranziția energetică, este neglijabilă. Chiar dacă toate cele 5.500+ hidrocentrale planificate în UE (în plus față de 19.000+ existente) ar fi construite, ponderea în producția de energie electrică a UE asigurată de hidroenergie ar ajunge de la 10 % la 11,2 – 13,9 %. Iar acestă contribuție va deveni chiar mai puțin semnificativă pe măsură ce facem trecerea spre electrificarea  aproape completă pe bază de energie eoliană și solară – fie direct, fie indirect –  a sectoarelor precum transportul, încălzirea și industria.

Hidroenergia își pierde de asemenea avantajul comparativ financiar, pe măsură ce reglementări mai stricte, disponibilitatea terenului și recunoașterea tot mai mare a formelor grave de impact de mediu ale acesteia duc la creșterea costurilor de instalare, în timp ce costurile alternativelor precum energia solară, eoliană și variate forme de stocare a energiei scad rapid. Potențialul hidroenergiei de a contribui la combaterea schimbărilor climatice este de asemenea limitat. Emisiile cu efect de seră din ciclul de viață sunt în general subestimate, din moment ce emisiile datorate construirii centralelor și emisiile de metan sunt de obicei ignorate. În plus, deficitul de apă poate reduce producția hidroenergetică din Europa, în ansamblu, în timp ce fragmentarea râurilor din cauza hidrocentralelor reduce capacitatea râurilor de a diminua impactul secetei și al inundațiilor, cu impact negativ privind adaptarea la schimbările climatice.

MIC NU ÎNSEAMNĂ FRUMOS

91% dintre hidrocentralele existente și planificate în Europa sunt mici, ceea ce înseamnă că au o capacitate de mai puțin de 10 MW, și totuși au și vor avea impact de mediu dramatic. După cum este menționat în Strategia Regională pentru Hidroenergie Durabilă în Balcanii de Vest, solicitată de Comisia Europeană (2018), ”…contribuția hidrocentralelor mici, cu o capacitate de până la 10 MW, la producția globală de energie este extrem de limitată în timp ce impactul acestor centrale asupra mediului este disproporționat de grav.”

În ciuda acestora, centralele mici continuă să beneficieze semnificativ de finanțare publică. În 2016-2017, statele membre UE au dat mai mult de 4,2 miliarde de euro ca finanțare publică pentru proiectele hidroenergetice,  mai ales sub formă de tarife stimulative și prime, dar și prin certificate verzi și ajutoare pentru investiții, cu acceptul Comisiei Europene. In 2018, 70% din susținerea energiei regenerabile în Balcanii de Vest a fost direcționată spre hidrocentralele mici, care au generat doar 3,6% din producția totală de energie electrică.

TRANZIȚIA ENERGETICĂ ȘI PROTECȚIA NATURII TREBUIE SĂ MEARGĂ MÂNĂ-N MÂNĂ

Criza climatică și criza biodiversității trebuie abordate împreună. Și, în multe privințe, necesită aceeași acțiune de urmat. Nu putem opri schimbările climatice galopante – ceva ce este în sine catastrofic pentru majoritatea vieții de pe Pământ – fără a proteja și reface ecosistemele naturale. În egală măsură, nu putem avea o tranziție energetică sustenabilă care nu ține cont de natură. Protecția climei și cea a naturii trebuie să fie abordate în tandem dacă dorim să asigurăm un viitor sustenabil pentru planeta noastră și pentru societățile umane.

Râurile, ca bunuri comune, ar trebui să constituie o bază pentru dezvoltare socială și beneficiile pe care acestea le oferă ar trebui să fie împărțite. Deci nu are sens construirea și operarea unei hidrocentrale pentru a furniza electricitate unei comunități dacă aceeași hidrocentrală privează această comunitate de sursa sa de subzistență și bunăstare: un râu sănătos care asigură apă de băut, răcorește satele și orașele de pe malurile sale și permite oamenilor să pescuiască și să înoate în apele sale sau să se plimbe pe malurile sale.

CERINȚELE NOASTRE

Solicităm instituțiilor Uniunii Europene să nu mai sprijine construirea de noi hidrocentrale:

  • Finanțarea publică a unor noi hidrocentrale în Europa trebuie să înceteze. În lumina angajamentelor din Pactul Verde European, subvențiile și împrumuturile publice care sunt dăunătoare pentru biodiversitate și protecția naturii sunt inacceptabile. Îndeosebi, hidroenergia – incluzând hidrocentralele mici – nu ar trebui să mai fie eligibilă pentru ajutor de stat, și instituțiile financiare ale UE nu ar trebui să mai finanțeze noi proiecte hidroenergetice în niciun fel.
  • Finanțarea publică pentru hidroenergie trebuie să fie redirecționată către recondiționarea ecologică a centralelor existente; către înlăturarea barajelor perimate; și către investiții în alternative ieftine, cu amprentă scăzută de cabon, cu impact redus precum centrale solare și eoliene cu amplasare adecvată, în combinație cu eficiența energetică, răspunsul orientat către cerere și multele forme de stocare a energiei. Transparența privind aprobarea proiectelor și investițiilor trebuie sporită, incluzând proiectele finanțate de către intermediari financiari.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Privacy Policy Settings