CINE A CASTIGAT DIN BOALA JOCURILOR DE NOROC?
Politistul George Margarit a avut noroc cu carul. A ajuns la Buzau, a intrat intr-o familie de oameni deosebiti, si-a unit destinele cu o femeie pe care nu o merita, a fost ajutat sa ajunga procuror si chiar procuror DIICOT. Nu-I mai trebuia decat sa-si vada de treaba, sa inchege tot mai mult familia, sa sustina sotia in demersurile profesionale si sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti. N-a fost sa fie asa pentru ca Dumnezeu i-a dat, dar nu i-a bagat si-n traista. Crezand ca totul I se cuvine, procurorul a intins “coarda” pana s-a imbolnavit de… boala jocurilor de noroc, a pierdut tot, a lasat in urma o umbra de suspiciune asupra muncii colegilor si a tot ceea ce inseamna activitate de procuror.
Procurorul Margarit isi facea “ mendrele” intr-un local din zona de nord a orasului. In jurul localului, seara de seara, roiesc masini in care se afla oameni de la “servicii”care stiau ce face George. Mai mult, bataile incasate de procuror ajunsesera deja de notorietate in urbea noastra. Oare, ce stia tot “satul” nu stia “barbatul” ?
In atari conditii este firesc sa ne intrebam de ce a fost lasat procurorul Margarit sa-si franga “gatul” ? Cine a avut interes sa arunce o pata gri pe umerii DIICOT?
Marti, procurorul George Margarit a fost lasat in libertate de Curtea de Apel Bucuresti pe motiv ca “dependenta de jocuri duce la pierderea logicii” si ca “o persoana care persevereaza timp de cinci-sase ani in jocuri de noroc trebuie mai degraba ajutata”.
Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in 14 noiembrie ca nu se impune arestarea fostului procuror DIICOT George Margarit, in dosarul in care este acuzat ca ar fi jucat la poker banii destinati unui flagrant si ar fi luat bani ridicati in timpul unor perchezitii.
Procurorul pokerist acuzat ca fura banii din flagrant, cercetat in stare de libertate
Judecatorul Curtii de Apel Bucuresti care a decis cercetarea in libertate a lui Margarit a aratat in motivarea deciziei, data publicitatii marti, ca exista indicii temeinice de comitere a faptelor de care este acuzat, care rezulta din coroborarea tuturor probelor administrate in sarcina sa.
“Astfel, inculpatul a comis faptele retinute in sarcina sa intr-un interval relativ mare de timp, folosind prerogativele functiei de procuror in cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Buzau in scopul obtinerii unor avantaje patrimoniale prin transformarea unui instrument legal, respectiv perchezitiile domiciliare, intr-o sursa de insusire a sumelor de bani apartinand persoanelor cercetate”, a scris judecatorul in motivare.
In ce priveste pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a lui George Margarit, judecatorul a aratat ca “nu exista elemente concrete sub acest aspect care sa justifice luarea unei masuri severe restrictive de libertate”.
“Este adevarat ca activitatea infractionala a inculpatului denota nu doar perseverenta infractionala, ci si lipsa de responsabilitate si respect fata de institutia parchetului chemata sa aplice legea si sa asigure increderea cetatenilor in integritatea si posibilitatea morala a procurorilor investiti cu asemenea atributii, insa starea de pericol concret pentru ordinea publica a fost anihilata prin aceea ca inculpatul si-a dat demisia din functie si daca inca nu s-a luat act de aceasta, este suspendat din functie”, a mai notat judecatorul.
Faptele procurorului, cauzate de o dependenta “care l-a determinat sa nu mai constientizeze consecintele faptelor si sa isi distruga cariera”
Instanta a mai aratat ca actiunile lui Margarit, “conturate in presupuse infractiuni“, din perspectiva functiei pe care a exercitat-o”, socheaza opinia publica si creeaza insecuritate si neincredere in institutia parchetului”, insa a mentionat ca aceste fapte au fost comise “pe un fond cu totul special, grefat pe o forma de dependenta care l-a determinat pe inculpat sa nu mai constientizeze consecintele actelor sale si sa isi distruga cariera.”
“Evolutia profesionala a inculpatului a carui activitate a fost apreciata pe parcursul timpului vine in contradictie cu pierderea coordonatelor reale, intrucat dependenta de jocuri duce la pierderea logicii, comportamentul fiind mai curand afectiv, fiind evident ca o persoana care persevereaza timp de 5-6 ani in jocuri de noroc, trebuie mai degraba ajutata. In acest sens, Curtea apreciaza ca scopul masurii preventive si al procesului penal poate fi atins si prin luarea unei alte masuri preventive mai putin restrictive, cu atat mai mult ca inculpatul a manifestat o atitudine de recunoastere si regret si nu exista in niciun mod riscul alterarii probatiunii”, mai arata judecatorul in documentul citat.
Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in 14 noiembrie ca George Margarit poate fi cercetat in libertate, dar l-a obligat sa nu paraseasca tara pe o perioada de 30 de zile. Decizia a fost contestata de procurorii anticoruptie la instanta suprema.
Fostul procuror DIICOT George Margarit le-a prezentat, marti, judecatorilor instantei supreme o adeverinta medicala din care ar rezulta ca se trateaza de “boala” jocurilor de noroc.